Factorii care predispun, determină și mențin disfuncţiile sexuale

Modul în care dragostea și afecțiunea sunt exprimate în familia de origine, experiențele traumatice pe care o persoană a fost nevoită să le înfrunte, mesajele religiei sau culturii în care cineva crește, societatea în care se dezvoltă și impactul crescând al media asupra credințelor și comportamentului, joacă un rol în promovarea sănătății sexuale sau a disfuncțiilor din această componentă a unei vieți sănătoase. Disfuncțiile sexuale pot apărea atât la bărbați sub forma, spre exemplu a imposibilității obținerii sau menținerii erecției, ejaculării precoce, cât și la femei, manifestată spre exemplu în lipsa dorinței sexuale sau imposibilitatea obținerii orgasmului.

Aceste disfuncții sunt de obicei influențate de o varietate de factori contextuali ce țin de predispoziție sau care pot duce la apariția și menținerea acestor dificultăți.Factorii care predispun includ afecțiuni fizice (boli congenitale, deformități anatomice) și evenimente de viață timpurii, precum probleme de atașament (atașament nesigur, dezorganizat), părinți critici sau neglijenți, restricții în ceea ce privește acceptarea dezvoltării (de exemplu, dorința părintelui de a menține dependența copilului, chiar și când acesta crește), abuz sexual sau fizic și violența de orice fel. Existența acestor tipuri de factori este adeseori asociată cu dificultăți emoționale și disfuncții sexuale la vârsta adultă. Nu înseamnă că toate persoanele care au experimentat unul sau mai mulți dintre acești factori vor întâmpina disfuncționalități de natură sexuală.

Factorii care determină apariția problemelor sexuale țin strict de fiecare persoană în parte, fără a putea fi preziși de anumite circumstanțe. Totuși, situațiile în care o persoană se simte vulnerabilă pot determina detremina apariția acestor dificultăți. Spre exemplu, umilirea repetată a unui soț de către soție, poate duce la pierderea erecției, în timp ce unui alt bărbat expus aceluiași tip de tratament nu i se intâmplă asta. În mod similar, descoperirea unei aventuri a soțului poate determina la o femeie lipsa dorinței sexuale, în timp ce în altă femeie duce la creșterea acesteia. Existența unei astfel de cauze la un moment dat, nu înseamnă că va duce la menținerea acelei probleme pentru o perioadă lungă de timp. Totuși, evenimentele repetate sau cu un potențial traumatic major afectează încrederea în sine și duc la probleme sexuale, chiar și la peroanele cu o mare capacitate de a fi rezilienți. Aceste evenimente pot include divorțul, abuzul sexual, o relație conflictuală, experiențe sexuale neplăcute, o intervenție chirurgicală ce duce la mutilare, un accident care duce la diverse tipuri de dizabilități. Factorii care mențin aceste dificultăți de natură sexuală pot include, dar nu se rezumă la relații conflictuale, anxietatea, informații incorecte sau incomplete din punct de vedere sexual, pierderea atracției fizice, slaba comunicare, lipsa spațiului personal, furia îndreptată împotriva partenerului, constrângeri generate de mediu (de exemplu, restricțiile cauzate de pandemie).

Factorii contextuali mențin un climat stresant și pun presiune pe unul dintre parteneri, influențând astfel calitatea relației de cuplu. Din această categorie fac parte dificultățile financiare, șomajul, oboseala generată de creșterea copiilor sau povara îngrijirii unui părinte, copil sau partener bolnav. Tot aici sunt incluși factorii de mediu, de exemplu lucratul în ture și lipsa accesului la spațiu privat.Toți acești factori, indiferent de categoria din care fac parte, contribuie la diminuarea abilității unuia dintre parteneri sau a ambilor de a susține o viață sexuală active și satisfăcătoare.A accepta dificultatea și a cere ajutor specializat reprezintă primii pași în depășirea acesteia. În general, abordarea este multidisciplinară și poate implica, pe lângă ajutor medicamentos și psihoterapie individuală sau de cuplu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *