Infidelitatea este definită ca o violare a „contractului” dintre partenerii unui cuplu referitor la exclusivitate emoțională și/ sau sexuală. Activitatea romantică cu un al doilea partener și o încălcare a exclusivității unui cuplu, ca de exemplu căsnicia, duc la durere profundă, pierderea încrederii, nesiguranță. Mai mult decât atât, infidelitatea este considerată ca fiind un factor de risc pentru pierderea stabilității, performanței și toleranței din cadrul cuplului și este una dintre cele mai des aduse în discuție cauze petru destrămarea unei relații și apariția problemelor de sănătate.
Un studiu complex din anul 2007, o metaanaliză, a scos la iveală faptul că 34% dintre bărbați și 24% dintre femei vor fi infideli de-a lungul vieții, însă nu doar genul influențează acest comportament. Alți factori, precum vârsta sau educația pot constitui predictori ai infidelității. De asemenea, atașamentul insecurizant, lipsa satisfacției din relația de cuplu și un statut socio-economic înalt sunt asociați cu infidelitatea. Inclusiv religia face parte dintre factorii care favorizează angajarea într-o relație de acest fel. Așadar, este nevoie de o privire de ansamblu pentru a înțelege ce anume determină apariția unui fenomen atât de complex.
Caracteristicile individuale care include factori sociodemografici, factori biologici și psihologici, trăsăturile de personalitate, informaațiile referitoare la sex, atitudinea referitoare la infidelitate, existența unei experiențe de acest fel în trecut și consumul de alcool pot, de asemenea influența angajarea într-o experiență de acest fel.
Genul a fost deseori menționat ca având legătură cu infidelitatea, bărbații fiind priviți ca fiind mai susceptibili de a avea o aventură, în comparatie cu femeile. Totuși, având în vedere normele sociale, culturale și agresivitatea referitoare la comportamentul desirabil în privința femeilor, printre care și infidelitatea, este posibil ca acestea să nu recunoască episoadele de acest fel din viața lor, explicând diferența de procente față de bărbați.
Experiențele, aptitudinile, activitatea sexuală și motivația persoanelor diferă la anumite vârste, chiar dacă mediul rămâne același. Comportamentul uman este influențat de către alte persoane și contexte de viață, astfel că nu există două persoane care să fi experimentat exact aceleași lucruri, într-un context de viață identic. Experiențele sexuale premaritale, abuzul sexual în timpul copilăriei, motivația pentru infidelitate, toate pot explica efectul vârstei asupra infidelității.
Factorii psihologici: mai multe mecanisme par să explice asocierea dintre stres, luarea deciziilor neinspirate sub influența stresului, neasumarea răspunderii, creșterea experiențelor emoționale negative, căutarea suportului social și infidelitate. De exemplu, persoanele anxioase și cele care suferă de depresie sunt mai predispose să se angajeze într-o relație extraconjugală, atunci când simt că nu primesc suficient support din partea partenerilor. Inlusiv factorii biologici, precum creșterea nivelului de testosteron au rol în angajarea în comportamente periculoase, precum infidelitatea. Într-o relație asumată, nivelul acestui hormone este redus, ceea ce confirmă ipoteza anterioară.
Trăsăturile de personalitate, care includ stima de sine, responsabilitatea, asumarea deciziilor, au rol important în infidelitate. Totuși, este importantă și personalitatea partenerului celui care alege să aibă o relație extra. Diferențele și interacțiunile dintre partenerii unui cuplu sunt factori determinanți în apariția infidelității. Astfel, scoruri mari pe scala compatibilitățiiși asemănări din punct de vedere al personalității, sunt asocialte cu niveluri ridicate de satisfacție în cuplu și cazuri izolate de infidelitate.
Informațiile referitoare la atitudinea față de sex, vârsta la care a avut loc primul contact sexual, predilecția căutării excitației sexuale sunt informații importante în această analiză. Incidența cazurilor de infidelitate este mai mare în cazul perosnaleor care au fost vctime ale uni abuz sexual sau care au experimentat sexul înainte de căsătorie.
Patternurile disfuncționale care rezultă din neglijare sau abuz de orice fel în timpul copilăriei, mai ales cele care au legătură cu construirea intimității, apropierea emoțională, construirea încrederii în cadrul unei relații romantic, pot duce la infidelitate. Totuși, un parterner care asigură support emotional, poate combate aceste efecte ale unor experiențe traumatizante din timpul copilăriei.